Piatra Craiului este indiscutabil alaturi de Bucegi una dintre perlele cu adevarat alpine ale Carpatilor nostrii. In zona au fost deschise numeroase trasee, majoritatea lor concentrandu-se in abruptul nord-vestic al masivului, cat si in Prapastiile Zarnestiului. De asemeana, in ultima vreme in Prapastii au fost deschise trasee de escalada sportiva.  

V-asi fi recunoscator daca am reusi sa publicam ce exista in zona, mai ales in ceea ce priveste escalada sportiva. Contacteaza-ma!!!

Monografia PIATRA CRAIULUI - E. Cristea, 1982

Monografia, PIATRA CRAIULUI - E. Cristea, 1982

Informatii detaliate despre zona pot fi gasite in Monografia Cristea a Pietrii Craiului din 1982 

si din ghidul "Trasee alpine in Carpati" al lui Walter Kargel  din 1977.

Din pacate aceaste lucrari nu mai poate fi procurate din librarii. Din fericire exista initiatila laudabila a lui Gabi Rosioru. In grupul lui veti gasii versiunea digitalizata a  monografiei. 

linc spre arhive: 2-19       

Numai daca sunteti membru al grupului puteti downloada arhivele.  

Deci nu ezitati sa va inscrieti in grupul harti_carti. 

harti_carti - carti aproape uitate digitalizate   Arhive cuprinzand ghiduri turistice, lucrari din colectia MN,  dar mai ales unele din  ghidurile alpine publicate la noi ( Cristea, Kargel). Inscrie-te pe harti_carti:

TURNUL GALBEN AL DIANEI

MUCHIA HORNULUI ASCUNS. TURNUL GALBEN AL DIANEI - Schita

Grad de dificultate 4 A. Timp necesar, 2 ore. Peretele sud-vestic, rocă calcaroasă.

Intrarea în traseu se află la 10 m de poteca marcată cu triunghi albastru, Diana-Padina Popii - Creasta Nordică, la intersectia potecii cu Hornul Festivalului, şi cu 40 m mai jos de intrarea în Fisura Cenuşie. Prima lungime de coardă, preponderent artificială, se desfăşoară pe două diedre verticale; pe sub o surplombă traversăm la stînga cu ajutorul a două pitoane de expansiune peste o placă, spre baza Hornului Ascuns. Pe muchia din dreapta a hornului se escaladează a doua lungime de coardă. Traseul sfîrşeşte pe coama Turnului Galben după a treia lungime de coardă. Coborîrea se face pe versantul opus al Turnului, prin ,,Trecătoarea Forţată".

FAŢA NORDICĂ A TURNULUI MARE AL DIANEI - Schita

Grad de dificultate 5 A. Timp necesar, 3-l ore. Peretele nordic, rocă calcaroasă.

Traseul începe la dreapta intrării în Fisura Nordică. Se porneşte din poteca marcată cu triunghi albastru Diana-Padina Popii - Creasta Nordică, în direcţia peretelui nordic al Turnului Mare, către Hornul Festivalului. După prima lungime de coardă verticală, continuăm cu o a doua ascendent spre stînga, intersectînd Fisura Nordică. A treia lungime de coardă conduce prin fisuri verticale la o regrupare îngustă. Urmează un diedru dificil, o surplombă şi regrupare în jnepeniş. Ultima lungime de coardă, a cincea, se încheie pe vîrful Turnului Mare. Coborîrea la Diana se face prin ,,Trecătoarea Forţată".

PADINA POPII  

LESPEZILE PADINEI POPII - Schita

Grad de dificultate 5 A. Timp necesar, 3 ore. 5 lungimi de coardă. Peretele sud-vestic, rocă calcaroasă.

Intrarea în traseu se face din acelaşi loc ca şi pentru Umărul Padinei Popii. Urcînd de la Diana pe marcajul triunghi albastru din Padina Popii, trecem de Hornul Ferestrei şi urcăm spre intrările celor două trasee, aflate în dreptul cablului fix al potecii. În timp ce traseul Umărului se orientează spre dreapta pe sub streaşina arcuită a unei surplombe, pitoanele Lespezilor urcă oblic spre stînga în direcţia unui horn. În continuare, traseul urcă paralel cu Hornul Ferestrei şi Umărul Padinei Popii spre coama Turnului Mare. Există mai multe pasaje de cătărătură liberă dificilă. Coborîrea se face prin Trecătoarea Forţată.

TRASEUL 23 AUGUST. PERETELE PADINEI POPII Schita

Grad de dificultate 5 A. Timp necesar, 4-5 ore. 7 lungimi de coardă. Peretele sud-vestic, rocă calcaroasă.

Continuînd drumul pe Padina Popii, dincolo de Lespezile Padinei Popii, trecem de al doilea cablu al potecii, traversăm o viroagă şi urcăm apoi către un pîlc de pădure. Părăsind poteca urcăm spre baza peretelui unde, într-un intrînd, se văd pitoanele traseului vizat. Considerat unul din cele mai remarcabile trasee din Piatra Craiului, are primele 4 lungimi de coardă extrem de dificile, în stîncă curată. Pe următoarele 3 lungimi de coardă înclinarea scade, stînca este pătrunsă de iarbă, iar escalada este liberă :

·         Fisură verticală cu pitoane depărtate, apoi o placă, care se traversează spre dreapta, urmată de un diedru înalt de 20 m ce se escaladează în tehnică Piaz, pasajul cheie al traseului.

·         După o dală escadalată prin aderenţă urmează o sur-plombă care se trece prin stînga.

·         In căzărătură liberă urcăm spre stînga la o brînă, pe care traversăm la dreapta pentru a trece o surplombă, o dală şi o a doua surplombă. Ultimii 10 m pînă la regrupare se urcă în cătărătură liberă.

·         O fisură subţire conduce spre dreapta peste o dală, apoi urmează 25 m de căţărătură liberă de-a lungul unei fisuri spre o creastă.

Pe ultimele trei lungimi de coardă, urmînd creasta, ne căţărăm liber spre Muchia Padinei Popii. Întoarcerea la Diana se face fie prin trecătoarea Forţată , fie prin Strunga Izvorului.

TRASEUL ALVEOLELOR. PERETELE PADINEI POPII - Schita

Grad de dificultate 5 A. Timp necesar, 4 ore. Peretele sud-vestic, rocă calcaroasă.

In peretele Padinei Popii urmează, la 20 m în amonte de Traseul 23 August. Traseul Genţiana (grad de dificultate 5 A, 5 lungimi de coardă), apoi la alţi 30 m distanţă, şi la 80 mai sus de al doilea cablu al potecii, Traseul Alveolelor.

Din cele 5 lungimi de coardă (ultima comună cu a traseului 23 August), a patra este cea mai dificilă: un diedru urcat în ,,bavareză", cu numai 5 pitoane, pe 30 m lungime.

SANTINELA PADINEI POPII - Schita

Grad de dificultate 4 A. Timp nccesar, 2 ore. 4 lungimi de coardă. Peretele vestic, rocă calcaroasă.

Din poteca marcată cu triunghi albastru ce urcă pe Padina Popii, Turnul Santinelei se vede frontal, în amonte şi la dreapta Peretelui Padinei Popii; poteca, cotind spre dreapta, trece pe la baza lui. Primele pitoane se văd chiar din potecă şi conduc, de-a lungul unei fisuri de 10 m şi peste o surplombă, la prima regrupare incomodă.

A doua lungime de coardă traversează spre stînga peste o dală, spre o fisură de 20 m înăltime, apoi urmează o scurtă traversare la dreapta şi 10 m în sus pe un jgheab. Regrupare pe muchia din stînga. A treia lungime de coardă, 7 m în sus, pe o fisură şi înapoi în jgheab. După trecerea unei surplombe, înclinaţia jgheabului scade. Regrupare într-o strungă a crestei. Lungimea a patra se desfăşoară pe peretele de sub vîrf care este friabil.

De pe vîrf se face un rapel de 40 m într-un vîlcel, pe care-l coborîm în continuare liber.

CIORÎNGA  --> Schita Zona

MUCHIA BONDARULUI CANIONUL DIN CIORÎNGA - Schita  

vezi si  Muchia Bondarului - The best of Romania - Liviu Enache

Grad de dificultate 4 B. Timp necesar, 3 ore. 8 lungimi de coardă. Peretele sud-vestic, rocă calcaroasă.

Unul din cele mai atractive trasee din Piatra Craiului, Muchia Bondarului este considerată cea mai frumoasă muchie, îngustă şi verticală, cu escaladă liberă în exclusivitate. Traseul, deschis în 1965 de Opriş, Floricioiu şi Urbanski, începe din firul Canionului după prima săritoare şi urmează muchia ce separă canionul de un vîlcel secundar de la baza peretelui Lirei. Pentru a ajunge la intrarea în traseu urcăm cîteva fisuri înierbate către stînga. Traseul e constituit din 2 părţi: primele 4 lungimi de coardă, cu numai 2 pitoane de asigurare, cu regrupare la copaci sau jnepeni, duc spre muchia propriu-zisă; a doua parte, alcătuită tot din 4 lungimi de coardă, conduce cu suficiente pitoane de asigurare în lungul muchiei. A 5-a şi a 6-a lungime de coardă sînt deosebit de expuse. A 7-a este cea mai dificilă, iar un pasaj cu 2-3 pitoane necesită folosirea scăriţelor. Ultima, a 8-a lungime de coardă, sfîrşeşte cu un vîlcel escaladat în căţărătură liberă.

Coborîrea o facem pe Vîlcelul cu Fereastră.  

PADINA LUI CĂLÎNEŢ --> Schita Zona

CREASTA ŞOIMILOR ŞI CREASTA FRUMOASA- Schita

  Grade de dificultate 4 BI3 A. Timp necesar 2-3 ore. Peretele nord-vestic, rocă calcaroasă.

Cele două trasee urmează de fapt una şi aceeaşi creastă, a cărei parte inferioară se numeşte Creasta Şoimilor, în timp ce partea superioară primeşte numele de Creasta Frumoasă.

1. Creasta Şoimilor (grad de dificultate 4 B, 7 lungimi de coardă).  Intrarea în traseu se face din Hornul Adînc, la 60 m de firul Padinei lui Călineţ (nr. 37).

Prima lungime de coardă urmează linia muchiei, de-a lungul unui diedru. A doua lungime de coardă - un perete frontal, oblic către stînga. A treia lungime trece o treaptă stîncoasă, apoi urcă un jgheab cu iarbă, ocolind un turn al crestei prin dreapta. În continuare, a patra lungime merge paralel cu creasta, urcînd din treaptă în treaptă. Al doilea turn al crestei se escaladează direct în a cincea lungime de coardă cheie. Ultimul turn al crestei, ce se desfăşoară pe a şasea lungime de coardă, se escaladează cu ajutorul pitoanelor. Pasajul este expus şi vertical, distanţele dintre pitoane sînt mari, pitoane suplimentare nu pot fi bătute. Ultima lungime ajunge în Strunga Crestei Frumoase. Aici se încheie Creasta Şoimilor şi începe Creasta Frumoasă. O brînă către dreapta permite coborîrea în firul secundar al Padinei lui Călineţ.

2. Creasta Frumoasă (Grad de dificultate 3 A, 7 lungimi de coardă).

Traseul se poate face în continuarea Crestei Şoimilor sau independent. Se pleacă din Strunga Crestei Frumoase unde se ajunge din firul secundar al Padinei lui Călineţ şi pe o brînă către stînga. Căţărătura este uşoară şi se încheie la Amvon. Coborîrea se face pe Vîlcelul cu Fereastră.  

VALEA ŞPIRLEI  

TURNUL ŞPIRLEI.

Grade de dificultate 4 B - 5 B. Timp necesar, 2-3 ore. Peretele vestic, rocă calcaroasă.

Turnul Şpirlei se înalţă din cursul superior al Văii Şpirlei, pe care îl barează. Accesul se face de la Plaiul Foii, mergînd pe marcajul bandă roşie spre Refugiul Şpirla şi drumul Deubel ,,La Lanţuri". În timp ce marcajul părăseşte Valea Şpirlei, noi continuăm urcuşul pe vale, ocolind săritorile, pînă la baza Turnului, în ,,Circul Negru". În perele se află trei trasee deschise de Mircea Opriş, între anii 1968-l975.

1. Traseul Vulturului (Grad de dificultate 5 B, 6 lungimi de coardă) se află în extremitatea stîngă a peretelui. Traseul începe din dreptul unei concavităţi mari şi este marcat cu un piton vopsit în roşu. Pe prima lungime de coardă urcăm un diedru, trecem o surplombă, apoi traversăm liber către dreapta la o platforma de regrupare, cu iarbă.

·         Urmează traversare 5 m stînga, apoi în sus şi înapoi spre dreapta, depăşind o muchie, apoi o faţă verticală către baza unui mare diedru.

·         Pe diedru în sus, apoi traversare oblic spre dreapta la o platformă de iarbă.

·         Vertical în sus 20 m, apoi bavareză - oblic stînga.

·         Trecem de o fisură, oblic stînga către o creastă.

·         Pe creastă în Vîrful Turnului pe ultima lungime de coardă.

2. Hornul Lung (Grad de dificultate 5 B, 7 lungimi de coardă).

Aflat în partea centrală a peretelui, traseul Şpirla I începe din dreapta unei prispe ierboase, ce urcă în diagonală, către stînga. Primele 2 lungimi de coardă conduc ascendent - stînga în direcţia unei surplombe, care se trece pe parcursul celei de a treia lungimi. Urcînd în escaladă artificială ajungem la baza ,,Hornului Lung".

Ultimele lungimi de coardă parcurg hornul pe o distanţă de 80 m, pînă în vîrful Turnului.

3. Faţa Strungii (Grad de dificultate 5 A, 5 lungimi de coardă).

Traseul Şpirla II se află în extremitatea dreaptă a peretelui şi începe din partea inforioară a Circului Negru. Căţărătura, preponderent liberă, este orientată către strunga din dreapta Turnului Şpirlei. Din strungă urcăm în peretele din stînga, un diedru marcat de pitoane, iar din capătul său efectuăm o traversare către stînga. În final, urcăm un vîlcel care ne scoate în Vîrful Turnului. Coborîrea din toate cele trei trasee descrise se face pe poteca marcată cu bandă roşie (drumul Deubel ,,La Lanţuri"), în care ajungem din Brîul de Mijloc.