Alte trasee...

Pentru a întregi imaginea tuturor traseelor existente pînă în luna august 1985 în Cheile Turzii, descriem în continuare cîteva ture parcurse mai rar, care pot oferi alpiniştilor, pe lînga satisfacţia căţarării, şi o mai buna cunoaştere a acestei zone de o deosebita frumuseţe.

TRASEUL HORNUL VULTURILOR

Dificultate: 1B

PREMIERA: Klemens Herta.

Intrarea în acest traseu se găseşte deasupra Povîrnişului „Emil Pop", în stîngă peşterii lui Anton. Ca reper pentru localizarea Hornului Vulturilor poate fi folosită crucea mică metalică de deasupra lui.

Traseul are practic o singura lungime de perete chiar sub platoul Dealului Sîndului.

Materiale: o coarda de 40 de metri, opt carabiniere, două-trei pitoane.

TRASEUL TURNUL GALBEN

Dificultate: 4B

PREMIERA: Silvius Iorga, Kerekes loan, la 7.04.1985.

Datorită aşezării traseului chiar deasupra potecii, recomandăm parcurgerea lui doar în zilele în care puţini turişti vizitează Cheile Turzii. Aceasta tura porneşte chiar din poteca, după ce am trecut al doilea pod, la aproximativ zece metri dincolo de o cruce ridicata în memoria unui turist imprudent. Tura diferă, ca dificultate, avînd lungimile 1, 6, 7 de gradul V şi A1, iar celelalte doar de gradul III. Traseul este pitonat şi are opt lungimi de coardă. Coborîrea o facem la liber în poieniţa Alghinei 2, de unde urmăm, în sens invers, poteca de acces la traseul Creasta Sura.

Materiale: două corzi de 40 de metri, 20 carabiniere, trei-patru pitoane, scăriţe, bucle.

TRASEUL DIEDRUL PORUMBEILOR

Dificultate: 5B

PREMIERA: Dan Moldovan, Vasile Lazăr, Moravak Vasile, Relu Anghel, la 28.09.1984.

Intrarea în Diedrul Porumbeilor se găseşte la cîţiva metri în stîngă traseului Peretele Porumbeilor, variantele de acces la bază fiind cele descrise la traseul numărul 14.

În prima parte a traseului ne căţarăm pe verticala peretelui. Urmează aproape trei lungimi de coardă de traversare într-o uşoară diagonală spre stîngă pînă sub un şir de surplombe şi tavane. Din acest punct, linia traseului se poate observa cu uşurinţă şi din poteca ce străbate Cheile Turzii. Continuăm căţărarea pe verticală trecînd printre tavanele amintite şi ieşim pe un brîu. Acesta, urmat spre dreapta aproximativ 15 metri, ne conduce sub o fisură. Următoarea lungime de coardă se desfăşoară în totalitate pe această fisură şi iese pe o platformă comodă. Ultima lungime de coardă, care a dat denumirea traseului, are ca principal obstacol un diedru surplombant în partea de mijlloc, pe care îl depăşim în escaladă liberă, regruparea fiind comună cu ultima regrupare din traseul Grota lui Hili. O porţiune de iarbă ne conduce apoi în creasta din dreapta, în locul unde se încheie traseul Vigh Tibor, variantele de reîntoarcere la cabana fiind descrise la această tură.

Traseul este pitonat şi are opt lungimi de coardă.

Materiale necesare: doua corzi de 40 metri, 25 carabiniere, şase-şapte pitoane, scăriţe, bucle de coardă.

TRASEUL ŞCOALA CLUJEANĂ

PREMIERA: Zelenkca Carol, Szántó Eugen ş.a.

Puţin mai sus de intrarea în traseul Creasta Cocoşului, pe partea stîngă a Zuruşului Lung, întîlnim un colţ de stîncă de aproximativ 30 de metri, pitonat pentru şcoală de căţărare. Găsim aici porţiuni unde poate fi învăţată escalada liberă pe feţe sau pe hornuri sau escalada artificială. Din păcate, depărtarea foarte mare faţă de poteca face ca acestui loc să-i fie preferată zona de şcoală din vecinătatea peşterii Cetăţeaua Mica.

TRASEUL LATERAL

Dificultate: 2A

Autorii premierei sînt necunoscuţi.

Din punctul de bifurcare „j" ieşim în Zuruşul Cetăţii, pe care îl urcam pînă aproape de final, trecînd rînd pe rînd pe la baza Surplombei Sansil şi a Grotei Sanşil. Pe una din ultimele creste din dreapta noastră observăm pitoane. Traseul Lateral, complet necunoscut obişnuiţilor Cheilor Turzii, l-am descoperit întîmplător, iar denumirea a căpătat-o la sugestia lui Moravek Vasile. Dificultatea celor trei lungimi de coardă care îl compun scade cu cît cîştigăm în înălţime. Coborîrea se face pe poteca descrisă la traseul Sanşil.

Materiale: o coardă de 40 de metri, 12 carabiniere, două-trei, pitoane.

TRASEUL FISURA ŞOIMILOR

Dificultate: 2A

PREMIERA: Kovács Gheorghe.

Vizavi de Colţul Crăpat se ridică Stînca Şoimilor, pe care se desfăşoară traseul numărul 47. Două lungimi de coardă ne conduc la punctul „La Cîrlige", unde traseul se încheie. În continuare, urcăm pe Culmea Mînăstirii, unde întîlnim marcajul punct roşu al circuitului Cheilor. ÎI urmăm spre stîngă şi, după aproximativ o oră, ajungem la cabana Cheile Turzii.

Materiale: o coardă de 40 de metri, zece carabiniere, trei-patru pitoane.

TRASEUL FRONTAL SUURIME

Dificultate: 3A

PREMIERA: Moravek Vasile, Szalma Mihai.

Denumit şi traseul Vietnamez. Pentru a ajunge la baza traseului urmăm poteca descrisă la punctul numărul 36 pînă deasupra locului denumit „Moara". De aici ne apropiem de peretele Suurime. Chiar în faţa noastră, unde acesta îşi schimbă orientarea, observăm pitoane. Primele două lungimi de coardă se desfăşoară pe stîncă şi sînt echipate cu pitoane vizibile. Celelalte merg în zigzag printr-o zona frămîntătă şi cu vegetaţie spre un pinten ce te atrage tot timpul escaladei. La premieră traseul a fost parcurs din 11 lungimi de coardă. Coborirea o facem urmind spre stîngă marcajul punct roşu ai circuitului crestelor.

Materiale: una-două corzi de 40 de metri, 15 carabiniere, scăriţe, patru-cinci pitoane.

TRASEUL PAJURA

Dificultate: 5A

PREMIERA: Octavian Brătilă, Silvius Iorga, Ia 28.08.1985.

Primele pitoane ale acestui traseu se găsesc la 40 de metri mai sus de intrarea în traseul Peretele Suurime. Caracterizat în mare parte prin pasaje de căţărare liberă de gradul V+, traseul are un singur punct de escaladă artificială şi prezintă, de-a lungul celor cinci lungimi de coardă, mai multe zone friabile sau înierbate.

Materiale: doua corzi de 40 de metri, 20 carabiniere, cinci-şase pitoane, scăriţe, bucle.

TRASEUL MORCOV

Dificultate: 4B

PREMIERA: Szalma Mihai.

Locul de bifurcaţie este semnalat la capitolul Plimbare prin Chei la punctul „c”. Baza acestui traseu se găseşte cîţiva metri la stînga de Peştera Ungurească, accesul făcîndu-se pe un vîlcel de torent care coboară direct de la peşteră, pînă în albia rîului. Caracterizat prin zone mari de căţarare liberă cu pasaje de gradul V+, el se încheie pe Culmea Mînăstirii.

Traseul Morcov este pitonat rar şi are patru lungimi de coardă.

Materiale: doua corzi de 40 de metri, 15 carabiniere, şapte-opt pitoane, scăriţe.

TRASEUL HORNUL ASCUNS

Dificultate: 4A

PREMIERA: Octavian Borfos, Călin M. Călin, Silex Charly, în 1979.

Traseul se găseşte deasupra Povîrnişului „Emil Pop" între traseele Hornul Vulturilor şi Hornul Maracocul de bifurcare este semnalat la circuitul de culme al versanţilor -Versantul Stîng - litera s. Două lungimi de coardă, una de 15 metri şi alta de 45 metri, ne conduc la pasajul care a dat numele acestei ture: un horn ce brăzdează un perete compact. Deasupra hornului efectuăm o scurtă traversare, într-o zonă fără prize, unde trecem în escaladă artificială. Ultimele două lungimi de coardă străbat o creastă uşoară la capătul căreia ieşim în platou unde întîlnim marcajul turistic punct roşu.

Traseul este pitonat şi are şase lungimi de coardă.

Materiale: doua corzi de 40 metri, 15 carabiniere, trei-patru pitoane, scăriţe.