Tr. Creasta Matematica

Tr. Peretele Sudic

al Coltului Rotunjit

39. TRASEUL CREASTA MATEMATICĂ

Dificultate: 3A; 3; 4 lc.

PREMIERA: Andrei Moldovan, Gora Hans.

Una din cele mai puţin frecventate ture de căţărare din Cheile Turzii, Creasta Colţului Rotunjit este pitonată foarte rar, prezintă pe aproape toata desfăşurarea ei porţiuni friabile şi nu pune probleme deosebite de tehnică alpină.

Pentru a ajunge la bază, folosim drumul de acces descris la traseul Creasta Colţului Crăpat pîna deasupra punctului denumit ,,Moara”. Ajunşi în amfiteatrul format de Colţul Crăpat, Colţul Rotunjit şi peretele Suurime ne îndreptăm privirea spre stînga. Pe poteca abia vizibilă observam un mare bloc de stîncă. Din acest punct intrăm în traseu.

PRIMA Şl A DOUA LUNGIME DE COARDA. Escaladăm liber cei patru metri de perete ce ne despart de linia crestei pe care practic nu o vom mai părăsi pîna la încheierea traseului. La capătul celor 40 de metri regrupăm într-o zonă friabilă, asiguraţi printr-un piton nesigur. Continuăm apoi escalada crestei şi, după alţi 30 de metri, observăm, în dreapta acesteia, o platformă largă unde vom regrupa a doua oară.

A TREIA Şl A PATRA LUNGIME DE COARDĂ. Revenim pe linia crestei trecînd un punct ceva mai spectaculos. În continuare, creasta pierde în dificultate şi în verticalitate pe măsura ce avansăm. După încă două lungimi de coardă ajungem în punctul unde întîlnim traseul Peretele Sudic al Colţului Rotunjit.

Ultima lungime, rapelul şi revenirea la baza sînt cele descrise la traseul numărul 40.

40. TRASEUL PERETELE SUDIC AL COLŢULUI ROTUNJIT

Dificultate: 3A; 4 A1 (5+), 4 lc.

PREMIERA: Lorincz Nicolae, Kovács Francisc, Gagyi Andrei, la 23.08.1952.

De la locul de intrare în traseul Creasta Matematică urcăm în continuare pîna în dreptul unui diedru pitonat, care reprezintă primul obstacol al traseului Peretele Sudic al Colţului Rotunjit. Sîntem la baza unei ture alpine inegale în ce priveşte problemele de căţărare, deoarece zonele frumoase de escaladă liberă sau artificială sînt întrerupte de porţiuni cu iarbă sau pomi unde linia traseului se pierde.

PRIMA LUNGIME DE COARDĂ. Urcam diedrul în escaladă liberă şi aproape de punctul unde aceasta se încheie traversăm spre stîngă. În continuare trecem prin dreapta unui diedru de mici dimensiuni şi ieşim pe un brîu de iarba unde regrupăm.

A DOUA LUNGIME DE COARDĂ. Ocolim din nou prin dreapta un alt diedru (al treilea) şi ajungem pe un brîu orizontal invadat de iarba şi pomi. La capătul acestuia, după ce am reuşit sa „învingem pădurea", descoperim o fisura la baza căreia un mic piton ruginit ne arata ca sîntem pe drumul cel bun. In continuare, traseul se conturează clar fără a mai pune probleme de orientare. Urcăm fisura în escalada liberă şi, la capătul ei, regrupăm sub o surplombă.

A TREIA LUNGIME DE COARDĂ. Traseul îşi recapătă frumuseţea de la început. Traversam mai întîi pe sub streaşină de stîncă sub care am regrupat. Trecem apoi o muchie surplombantă şi ieşim pe o placă verticală. Un horn de zece metri şi o ultimă faţă care pierde vizibil din verticalitate ne conduc în creasta Colţului Rotunjit, în punctul unde traseul numărul 39 şi-a consumat cea de-a patra lungime de coarda.

A PATRA LUNGIME DE COARDĂ. Parcurge pe aproximativ 45 de metri o porţiune de creastă aproape orizontală a Colţului Rotunjit pînă în locul unde, în stînga noastră, observam un balcon de iarbă. Locul este deosebit de frumos şi te îmbie la un popas mai lung. Pitonul de rapel se găseşte pe partea dreaptă la aproximativ cinci metri sub creastă. Un rapel de 40 de metri ne scoate la baza peretelui. Pentru a reveni în poteca ce străbate Cheile Turzii, urmam în sens invers drumul de acces la traseu.