Tr. Grota lui Hili + varianta

din Peretele Porumbeilor

15. TRASEUL GROTA LUI HILI

Dificultate; 2A; 3+; 5 lc.

PREMIERA: Lorincz Nicolae, Puiu Moldovan, Andrei Moldovan, în 1951

Traseul este deosebit de spectaculos şi străbate, pe toată înălţimea, una dintre cele mai frumoase zone ale Cheilor Turzii. In plus, nu pune probleme deosebite de tehnică alpină, fiind accesibil şi începătorilor conduşi şi asiguraţi de un alpinist cu experienţă.

La cîţiva metri după ce depăşim Şipotul Cheii, ajungem la punctul de bifurcaţie „k". Aici trecem apa Hăşdatelor pe pietre şi începem urcuşul pe Zuruşul Lung, avînd în partea dreaptă Turnul Despărţitor. Deasupra acestuia, o traversare spre dreapta ne conduce pe la baza traseului Turnul Ascuţit, apoi continuăm drumul peste un perete cu prize bune pînă în valea largă ce duce spre Grota lui Hili. Nu ne vom abate spre mijlocul acesteia. Mergem cît mai aproape de peretele din stînga noastră, pe un brîu de piatră, pînă în dreptul unui soc, deasupra căruia ne închide calea o surplombă pămîntoasă. În acest punct ne legăm în coardă.

PRIMA LUNGIME DE COARDĂ. Surplomba de deasupra este practic cea mai dificilă parte a traseului. Stîncă friabilă şi alunecoasă, din cauza prafului depus, ne pune probleme deosebite. O dată depăşit acest punct, înaintăm pînă la întinderea totală a corzilor, unde întîlnim un piton şi regrupăm. Acest pasaj poate fi ocolit prin dreapta. Suim spre alt pom, apoi mai întîi pe verticală şi, în final, într-un traverseu spre stînga, ajungem la pitonul amintit mai sus.

A DOUA LUNGIME DE COARDĂ. Deasupra noastră se deschide, impresionantă, aceasta grota fără tavan. Ne apropiem de ea tot pe lîngă peretele din stînga pînă cînd drumul ni se închide.

Ne îndreptăm cu 90° spre dreapta şi urcăm în căţărare uşoară spre o grota de mici dimensiuni, unde întîlnim primele pitoane şi regrupam.  

A TREIA LUNGIME DE COARDĂ. Din grotă traversăm spre stînga, ajutîndu-ne de un cablu prins în pitoane. În scurt timp ajungem pe o creastă care, urcata, ne conduce aproape de tavanul peşterii, unde regrupăm.

A PATRA LUNGIME DE COARDĂ. Este în totalitate un traverseu spre dreapta pînă pe un balcon de stîncă foarte încăpător. In acest punct traseul original se desparte de varianta lui Kari Desideriu.

A CINCEA LUNGIME DE COARDĂ. Pe peretele din stînga observăm un piton. După ce ajungem la el, trecem o treaptă stîncoasă, apoi o zonă de iarbă şi blocuri de stîncă. Ieşim astfel deasupra Grotei lui Hili, pe o platforma, unde la adăpostul unui perete, sînt bătute ultimele pitoane ale traseului. În faţa noastră se profilează o creastă spre care ne vom îndrepta urcînd cu atenţie pe pante înclinate de iarbă. O dată ajunşi aici găsim un piton care reprezintă punctul unde am regrupat ultima oară în traseul Vigh Tibor.

Variantele de coborîre sînt cele descrise la traseul numărul 13.

16. TRASEUL GROTA LUI HILI - VARIANTA

Dificultate: 2B; 3 A1; lc 2.

PREMIERA: Kari Desideriu.

Accesul la bază şi primele patru lungimi de coardă sînt comune cu traseul numărul 15, iar revenirea la cabană este cea descrisă la traseul l numărul 17. Ne aflăm în regrupare imediat după ce am încheiat traversarea din interiorul grotei. Dacă ne aruncăm privirea pe peretele din faţa noastră observăm o fisură pitonată pentru escalada artificială.

A CINCEA LUNGIME DE COARDĂ. Urcam cu ajutorul scăriţelor fisura amintita şi ieşim într-o strungă. Ne căţărăm apoi pe creasta din dreapta, mai puţin înclinată, pînă la un loc plan, unde regrupăm sub o placă de stîncă.

A ŞASEA LUNGIME DE COARDĂ. Folosind pitonul fixat aici traversăm spre stînga într-un horn cu vegetaţie. Atenţi la zonele friabile de pe creasta din dreapta noastră ieşim deasupra pe o pajişte de iarbă lîngă punctul final al traseului Turnul Ascuţit.