Tr. Peretele Scorusilor

Tr. Branele de Piatra

Tr. fisura Scorusilor

Zona Scorus

25. TRASEUL PERETELE SCORUŞULUI

Dificultate: 4A; 4 A1 (9-); 6 lc

PREMIERA: Matei Schenn, Karaczony Ladislau, în 1956.

În scurt timp după ce depăşîm cel de-al patrulea pod peste rîul Hăşdate ajungem în punctul de bifurcare „o". In dreapta noastră observăm un perete arcuit unde începe escalada traseului Peretele Scoruşului. Poieniţa de la baza lui, mascată faţă de potecă de o perdea de vegetaţie, este adesea plină de alpinişti începători care deprind tehnica de căţărare artificială.

PRIMA LUNGIME DE COARDA. Se desfăşoară, în mare parte, peste o surplomba impresionantă, apoi străbate un perete brăzdat de fisuri, trece un diedru şi o surplomba ieşind într-o zona cu iarbă.

A DOUA LUNGIME DE COARDĂ. Ne conduce printr-un vîlcel larg şi înierbat pînă la baza unui alt perete.

A TREIA LUNGIME DE COARDĂ. Depăşim pentru început o fisura în escalada liberă şi ne îndreptăm spre o placă. O trecem în aderenţă, apoi ne căţărăm peste o surplomba şi un horn, ajungînd într-o regrupare foarte comodă.

A PATRA LUNGIME DE COARDĂ. Din locul de regrupare avem de ales între două variante: fie ocolim prin dreapta peretele de deasupra, apoi escaladăm un horn pînă în regrupare,   fie trecem direct peretele şi creasta de deasupra, în cazul în care nu mai dorim să continuăm traseul, un rapel de 40 metri pe peretele din stînga ne va scoate foarte aproape de intrarea în traseul Fisura Scoruşului.

A CINCEA ŞI A ŞASEA LUNGIME DE COARDĂ. Urmează creasta Scoruşului, avînd fiecare cîte o scurtă porţiune mai dificilă la început.

Reîntoarcerea la cabană: 1) o traversare spre stînga ne conduce în Grohotişul Morarilor, de-a lungul căruia coborîm în poteca Cheilor; 2)  urmăm creasta pînă pe Dealul Sîndului unde întilnim marcajul punct roşu.

26. TRASEUL BRÎNELE DE PIATRA

Dificultate: 4B, 5 A1 (8-), 2 lc

PREMIERA: Dan Moldovan, la 21.04.1984.

De pe platforma de la intrarea în traseul Peretele Scoruşului urcăm, prin stînga, un prag stîncos, pînă la intrarea într-un vîlcel. În dreapta, pe o platformă înierbată, se află intrarea în traseul Brînele de Piatră.

PRIMA LUNGIME DE COARDĂ. O fisură pe care o trecem în escalada artificială ne conduce pe un brîu de piatră. Traversăm spre stînga pînă la baza altei fisuri unde ne căţărăm tot cu ajutorul scăriţelor. La capătul acesteia regrupăm într-o zonă înierbată, foarte aproape de intrarea în traseul Fisura Scoruşului ale cărui prime pitoane le observăm pe un perete apropiat.

A DOUA LUNGIME DE COARDA. Din regrupare traversăm spre dreapta pe un brîu de iarbă pînă sub o surplombă dificilă, apoi, folosind pitoanele existente, parcurgem o fisură bine conturată, în continuare, o succesiune de trei brîne de piatră ne întrerupe drumul spre creastă. Odată ajunşi aici, traseul pierde din dificultate, însă zona friabilă ne impune atenţie. Un brîu este ultimul obstacol înaintea regrupării.

Următoarele trei lungimi de coardă şi reîntoarcerea la cabană sînt comune cu cele descrise la traseul Peretele Scoruşului.

27. TRASEUL FISURA SCORUŞULUI

Dificultate: (4A) 6- (4  A1), 2 lc.

PREMIERA: Boros Ladislau, Kovács Francisc.

De pe platforma de la baza traseului Peretele Scoruşului suim o treaptă stîncoasă şi ajungem într-un vîlcel cu grohotiş. La capătul lui, pe peretele din dreapta observăm pitoane. Ne aflăm la intrarea în Fisura Scoruşului.

PRIMA LUNGIME DE COARDĂ. Trecem peste o nişă, apoi ne căţărăm pe o fisură ce brăzdează peretele. Urmează un horn friabil care în partea finală se lărgeşte şi se acoperă cu iarbă, pentru ca după ce depăşim o placă, echipată cu un piton să ieşim în regrupare.

A DOUA LUNGIME DE COARDA. O scurtă traversare prin stînga ne conduce pe lîngă o creastă într-o fisură largă. O zonă de iarbă şi un prag de piatră ne scot în regrupare. Tot în acest punct ajungem pe o variantă care din regrupare pleacă în diagonală spre dreapta.

Ultimele doua lungimi de coardă şi reîntoarcerea la cabană sînt cele descrise la traseul numărul 25.